Lisp si Web-ul Semantic

RDF(Resource Description Framework) poate sa se refere la organizarea informatiei de pe web sub forma de graf orientat etichetat(labeled). Exista doua aspecte legate de acest graf :

• Graph view (“semantic networks”): semi-structured graph data




• Object-oriented view: objects with properties

Pentru a manevra datele pe net reprezentate in acest mod sau in alte moduri, avem nevoie de un limbaj de programare puternic si flexibil care sa ne faciliteze aceste incercari - LISP .

Părintele său este John McCarthy, iar anul in care a aparut este 1958.

Lisp este considerat ca fiind un limbaj puternic si potrivit temei propuse (inclusiv prelucrari de mari dimensiuni pe grafuri) din urmatoarele motive :

• este un limbaj functional dens




• are posibilitetea de a folosi macrouri programabile




• este interactiv - este un limbaj interpretat




• permite prelucrări simbolice




• gestiunea automata a alocării memoriei.




• permite tehnici elegante de programare : recursivitatea si programarea funcţională




• este extensibil : s-a folosit un set minimal bine ales de funcţii, cu ajutorul carora limbajul poate fi extins.




• este universal - se pot exprima şi rezolva toate problemele rezolvate algoritmic.




• datele şi programele numita expresie simbolica, uniforma




• este usor de invatat

Aceste avantaje contracareaza limitarile sale (consumul mare de resurse si viteza mica de executie).

Alaturi de Prolog este considerat Limbajul Inteligentei Artificiale si este potrivit pentru dezvoltarea conceptelor din Web-ul Semantic.

Ce inseamna Semantic Web

Ce este Semantic Web?

Web Semantic inseamna organizarea Web-ului astfel incat :

• sa poata fi interpretat ca mediu colaborativ
• sa poata fi inteles si procesat mai usor de catre masini(programe)

Web Semantic inseamna extinderea a ceea ce exista folosind RDF(Resource Description Framework). Extinderea presupune completarea cu meta-informatii, descrise intr-un limbaj procesabil de catre calculatoare si foarte bine documentat, a web-ului existent. Acest lucru va permite web-ului sa ofere servicii superioare (meta-informatiile sunt un plus fata de ceea ce s-ar fi oferit altfel, iar ele sunt bazate pe considerente teoretice solide, cum ar fi de exemplu ontologiile).

Sa studiem modul in care s-a ajuns la acest punct.
Initial datele si aplicatia erau in stransa interdependenta, acest lucru ducand, in caz de erori, la ceea ce se numeste GIGO(Garbage in Garbage out). Acest lucru a condus la concluzia ca datele sunt importante in sine si ca a le lega de o aplicatie care poate sa functioneze corect sau nu, nu e un caz fericit. S-a ales sa se reprezinte datele in moduri care sa le faca mobile intre aplicatii. Datele sunt menite sa aiba insemnatate in sine si nu impreuna cu un instrument de procesare. Un exemplu de formatare a datelor in acest sens este XML - un mod de clasificare si organizare a datelor, indiferent de domeniul din care provin - se pot crea taxonomii.

Din acest stadiu, a fost doar un pas pana la ideea ca daca in interiorul unei structuri de date relatiile sunt importante, acelas lucru se poate extinde si intre structuri => Ontologiile si Regulile. In acest moment, noile date pot fi deduse urmind niste reguli logice - datele nu mai sunt vazute ca si entitati amorfe ci parti componente ale unui microcosmos sofisticat.

Poate ca regulile sofisticate nu faciliteaza intelegerea umana, dar pentru masini, descrierea stricta si riguroasa imbunatateste mult performanta la foarta multe nivele (cautare,regasirea, organizare si mentenanta a datelor de pe Web).

Pentru a afla mai multe, vizitati:

• http://swws.semanticweb.org/.
• http://en.wikipedia.org/wiki/Semantic_Web
• http://www.w3schools.com/semweb/default.asp

Despre Reguli in Designul Web....

De ce ar trebui sa existe reguli in designul WEB?
In primul rand, trebuie sa ne gandim la toate categoriile de oameni care citesc acest articol. Poate cineva doreste sa se familiarizeze cu notiunile de baza despre web, poate exista oameni care doresc sa isi imbunatateasca site-ul web sau poate cineva doreste sa aiba cel mai riguros site din toate punctele de vedere.
Una peste alta, indiferent de utilizator, exista anumite reguli nescrise care trebuie respectate. Aceste reguli sunt prezentate in articolul 5 de pe site. Orice search engine poate gasi aceste reguli ca fiind ABC-ul interfetelor web.
Retineti cele sase cuvinte magice pentru realizarea unui site de succes, si cu siguranta traficul si interesul internautilor vor creste vertiginos:

• Continut


• Navigare


• Cautare

• Contrast


• Download


• Utilizatori

Acestea sunt reguli pe care trebuie sa le aiba in vedere oricine doreste sa isi construiasca un site web de succes.

O alta aplicatie didactica

Propun o continuare la mesajul precedent, 2008/11/web-20-la-picioarele-profesorilor.html, venind cu alt exemplu de aplicatie populara care foloseste tehnologii Web 2.0 si poate veni in sprijinul predarii in sala de clasa.

Utilitarul de grafice online se gaseste la adresa http://nces.ed.gov/nceskids/.
Scopul acestei unelte este de a realiza in cel mai usor mod posibil grafice atractive pentru diferite functii, furnizate sub forma de tabel de valori .

Rezultatul este asemanator cu formatul de grafice din Excel, insa mai usor de folosit si cu o interfata mai pretenoasa.

Pentru mai multe informatii privind aceasta aplicatie vizitati : http://interfete-web.dap.ro/articol1.html.

Web 2.0, la picioarele profesorilor

Multumim Cristinei pentru remarcile facute asupra conceptului de Web 2.0 in Internet(http://mist-iweb.blogspot.com/2008/10/web-20-atitudine-sau-tehnologie.html).

In continuare voi incerca sa completez articolul amintit, prin scoaterea in evidenta faptului ca tehnologiile Web 2.0 pot fi interpretate ca avand o inclinatie educativa. Cu putina imaginatie (si un minim de dotari constand in calculatoare si internet pus la dispozitie de scoala), orice profesor poate aduce tehnologia "pe bancile scolii", inviorand astfel rutina pedagogiei clasice.

Instrumentele gratuite pot fi adaptate in orice moment al lectiei, de la predarea lectiei pana la noatrea elevilor sau stabilirea unei activitati colective, pe grupe sau individuale pentru elevi. Noua tendinta in educatie este promovarea invatarii prin descoperire, iar noile softuri Web 2.0 pot fi adaptate pentru a facilita aceasta inclinatie. Interfetele prietenoase atrag chiar si elevii mai reticenti, actul de a invata devenind mai apropiat de joc decat de activitatea plictisitoare pe care o credeau.

Mi-am propus initierea cautarii softurilor Web 2.0 adaptabile ariei pedagogice prin incursiunea in domeniul documentelor colaborative. ThinkFree (http://www.thinkfree.com/) si GoogleDocs (http://docs.google.com) sunt doar doua exemple de softuri bine puse la punct si folosite intens de o multime de utilizatori, prin urmare de ce nu am incerca o adaptare a lor in scopul constructiv al educatiei.

Cateva exemple de utilizare ar fi colaborarea elevilor la teme date pe grupe, fara a fi nevoie de intalniri personale foarte dese, sau organizarea elevilor pentru lucrul in clasa la un document comun. O discutie mai elaborata asupra acestei teme o gasiti pe situl de interfete web al echipei la:

http://interfete-web.dap.ro/articol4.html - Aplicatii Web 2.0 in domeniul didacticii.

O problema este trecerea de la idee la realizare. Cum putem aduce tehnologia de ultima generatie in scoala Romaneasca? Initiativa nu trebuie neaparat sa porneasca de la profesori, ci chiar de la elevi care pot sugera cum softul lor preferat ar putea fi folosit pentru a impartasi cunoasterea colegilor.

Orice idee e bine-venita si voi raspunde oricui este interesat sa continue discutia, aici, pe blog.